In pat cu dusmanul

Politicienii si ziaristii sunt doua tagme care, de obicei, se antipatizeaza reciproc, chiar daca, in general, se straduiesc cel putin sa-si zambeasca politicos. Relatia dintre ei e un permanent joc de-a soarecele si pisica, in care insa fiecare are posibilitatea sa-l interpreteze fie pe Tom, fie pe Jerry. Olguta si Ovidiu se pregatesc sa sparga aceste sabloane: ea, deputat PRM, si el, reporter la PRO TV, se vor casatori in aceasta toamna, pe 18 noiembrie, adica exact in ziua in care Lia Olguta Vasilescu va implini 28 de ani. La inceput, bineinteles, s-au antipatizat si ei. Lia Olguta Vasilescu a ajuns prima oara in Palatul Parlamentului la sfarsitul anului 2000, cand avea numai 26 de ani, iar reporterul PRO TV Ovidiu Wlassopol era in cautarea unor deputati-bibani pe care sa-i faca de ras, spre distractia telespectatorilor sai. Era vremea in care colegii de partid ai Olgutei, Irina Loghin si Ion Dolanescu, scriau istorie criticandu-l pe cetateanul RASDAQ. "La inceput, nu am avut o relatie foarte buna. L-am evitat", spune Olguta despre inceputul legaturii ei cu Ovidiu. Mai tarziu, nu se stie prea clar cum - in poveste este doar pomenita "o prietena comuna" care a slujit drept intermediar - cei doi s-au imprietenit, au devenit un cuplu si apoi au decis chiar sa intemeieze o familie. Faptul ca ea face parte dintr-un partid nationalist, iar pe viitorul sot il cheama Wlassopol constituie totusi o problema, a marturisit deputata PRM intr-un interviu din presa centrala. Familia Olgutei Vasilescu vine din Cadrilater, a fost expulzata de acolo in 1940, iar ea doreste sa duca mai departe numele de familie. In plus, numele de Wlassopol arata descendenta greceasca a viitorului sot. "Cred ca pe el nu l-ar deranja sa-mi pastrez numele", spera ea. Dincolo de aceasta problema, cei doi sunt uniti de faptul ca si meseria ei de baza a fost tot de ziarista. Olguta a fost jurnalista la cotidianul "Cuvant liber", din Craiova, unde a ajuns la rangul de redactor-sef adjunct. In plus, parca pentru a-l maguli pe liderul partidului, Corneliu Vadim Tudor, Olguta Vasilescu s-a ales si ea cu vreo 20 de procese de calomnie, insa a reusit sa le castige pe toate. Cea mai urata situatie a fost atunci cand i-a incriminat pe niste functionari ai Directiei sanitar-veterinare din Dolj, acestia i-au raspuns cu vreo 5 procese de calomnie si, dupa ce ei au pierdut in prima instanta, a fost nevoita sa se judece si la recurs. A castigat si aici la fel cum a castigat si in fata politistului despre care a scris ca i-a fost furat pistolul de catre o stripteusa. De fapt, Lia Olguta Vasilescu este o adevarata luptatoare: are centura neagra la karate (2 DAN), iar atunci cand a fost nevoie a stiut sa se apere. "I-am lasat pe strada. Nu s-au mai ridicat", spune ea despre 2 hoti care au incercat sa-i fure lantisorul. Intr-un fel, aceste povesti au facut faima deputatei PRM. In Camera, Lia Olguta Vasilescu nu prea a luat cuvantul. Vine insa de dimineata la Parlament, asigura cvorumul de sedinta si voteaza disciplinat alaturi de ceilalti parlamentari ai partidului. A semnat, alaturi de alti colegi de partid, cateva initiative parlamentare cu putine sanse de a ajunge vreodata la promulgare, iar una din aceste propuneri, referitoare la integrarea sociala a romilor - chestiune care preocupa in mod constant PRM-ul - a fost retrasa de initiatori. Mai importante insa decat activitatea monotona a Camerei Deputatilor sunt acum problemele legate de nunta din toamna: va fi o petrecere intima, cu numai cativa invitati, sau o nunta mare, fiindca, dupa cat s-a scris in presa, toti vor sa fie prezenti la eveniment? Va fi nunta cu dar? Si se zvoneste ca nasii ar putea fi ori Mitica Dragomir, ori angrosistul ajuns deputat PRM, Dumitru Puzdrea!

Funar ameninta ca nu va mai da bani liceelor maghiare

rimarul municipiului Cluj-Napoca a solicitat, la sfarsitul saptamanii trecute, Ministerului Educatiei, Inspectoratului Scolar Cluj si conducerilor a 3 licee maghiare din oras reinfiintarea claselor cu predare in limba romana desfiintate in 1990. Pe fondul scandalului creat in jurul Liceului "Bolyai Farkas" din Targu-Mures, primarul Gheorghe Funar s-a gandit ca este bine sa intre si el in joc, amenintand ca va sista plata salariilor profesorilor de la liceele maghiare si nu va mai da nici un leu pentru cheltuielile de intretinere si reparatii, daca cifra de scolarizare la aceste licee nu va prevedea si clase romanesti. Presedintele organizatiei judetene a UDMR, Konya Hamar Sandor, a declarat ca "Funar se comporta mai degraba ca un om politic decat ca un reprezentant al comunitatii locale" si ca acesta nu are putere de decizie asupra salariilor profesorilor, intrucat Consiliul Local este doar un intermediar al fondurilor pentru salarii provenite de la MEC. Din totalul celor 50 de licee si grupuri scolare cu predare exclusiv in limba maghiara din Romania, la Cluj-Napoca functioneaza 3 licee teoretice si 3 vocationale. Funar vrea clase cu predare in limba romana la Liceele "Apaczai Csere Janos", "Samuel Brassai" si "Bathory Istvan".

Gimnastii romani iau tot aurul european pus in joc

Vineri seara, Romania a realizat o premiera in istoria gimnasticii noastre masculine, cucerind titlul european pe echipe. Sambata, la nici 24 de ore, a venit randul lui Dan Potra - care contribuise decisiv prin evolutiile sale la toate cele sase aparate la obtinerea primei medalii de aur pe echipe a gimnastilor romani din toate timpurile - sa realizeze o alta premiera, prima medalie de aur la individual compus. Compatriotul nostru se calificase cu un avantaj considerabil in finala, ceea ce insemna ca, daca nu rata nici un exercitiu, nu avea nici o problema in a cuceri medalia de aur. Din pacate a inceput ezitant, cu o greseala la sol care l-a aruncat pe locul 12 dupa prima rotatie. Din acel moment, pentru Dan a inceput o munca titanica. Trebuia sa recupereze la fiecare aparat cate putin din ceea ce pierduse la sol, misiune extrem de grea pentru oricine, insa nu si pentru compatriotul nostru. Desi la un moment dat se gandea daca nu cumva munceste in van, asa cum a si recunoscut la conferinta de presa de dupa premiere, Dan a avut puterea sa se concentreze, sa-si stapaneasca emotiile uriase si sa consfinteasca, cu o evolutie superba la bara, ultimul aparat la care a concurat, o dominatie absoluta a gimnasticii masculine romanesti. In absenta lotului de fete, ramase acasa din diferite motive, Romania s-a mentinut in elita gimnasticii europene multumita acestor baieti care au reusit, in sfarsit, sa iasa din umbra. A fost nu numai un triumf al baietilor nostri in Europa, pe care au demonstrat ca o au la degetul mic, ci si o victorie in Romania, o tara in care gimnastica feminina a fost, indiferent de rezultate, rasfatata tuturor. Succesul lui Dan a fost cu atat mai pretios cu cat venea la numai o zi dupa un alt rezultat senzational: aurul european pe echipe. "A contat foarte mult pentru mine faptul ca am castigat medalia de aur in prima zi", a spus Potra, "pentru ca am avut, astfel, linistea necesara pentru a putea concura". Despre acest concurs pe echipe, care a deschis pagina de istorie numita "Patras 2002", toti cei care intr-o mai mica sau mai mare masura au contribuit la succes au avut de spus acelasi lucru: nu a fost usor, dar a meritat. "Am stiut ca o sa fie greu, stiam ca fie si sa obtinem locul trei va fi dificil, dar am reusit sa nu gresim pana la ultimul aparat, la bara, cand aveam, deja, un avantaj de doua puncte si ceva", a spus Marian Dragulescu. Marius Urzica, veteranul acestei echipe, la cei 26 de ani ai sai, a intregit declaratiile celor doi colegi cu o analiza "la rece": "Desi asa pare, eu cred ca nu am castigat atat de usor, mai ales ca am muncit foarte mult. Diferenta dintre noi si rusi a fost confortabila, dar concurenta era foarte mare si o ratare sau o ezitare in plus ne putea trimite usor pe locul doi. Ne bucuram ca ne-am tinut tari pana la capat si am dovedit ca meritam sa fim campioni". Asadar, in primele doua zile, Romania si-a adjudecat cele doua medalii de aur puse in joc si toata lumea astepta finalele pe aparate de ieri, cand se anuntau noi si noi trofee. Ziua a fost deschisa foarte bine de juniori, care au obtinut primele doua medalii la aceste europene, un aur prin Adrian Ionescu la sol si un bronz la inele prin Ciprian Veres. Rezultatele bune ale juniorilor aveau sa anticipeze dominarea pe care au impus-o compatriotii nostri si in finalele pe aparate ale seniorilor. Astfel, primele doua aparate, solul si calul cu manere, ne-au adus nu mai putin de trei medalii, cate una din fiecare metal pretios. Seria a fost deschisa de Marian Dragulescu, la sol, campionul mondial de la Gent nereusind, de data aceasta, decat o medalie de bronz, accidentarea suferita la sfarsitul anului trecut spunandu-si, iata, cuvantul. Dupa sol a urmat calul cu manere, un alt aparat unde am fost reprezentati de doi gimnasti, Marius Urzica si Ioan Suciu. Constient ca poate sa vina pe podium, Suciu a dat tot ce a putut, si nota obtinuta, 9,662, a fost suficienta pentru a-i asigura argintul in conditiile in care Urzica si-a confirmat victoriile de la ultimele editii ale JO, Campionatelor Mondiale si Europene cu un nou aur. Marius Urzica a primit un 9,812, nota care a aratat, daca mai era nevoie, ca in calul cu manere primul vine el, un loc liber, si, apoi, restul. Si parca pentru ca ziua noastra sa fie perfecta, a venit o noua medalie de aur, la sarituri, obtinuta de Dragulescu, campionul mondial en-titre, la egalitate cu belarusul Dimitr Kasparovich.

Duminica Floriilor

eri, ortodocsii si greco-catolicii au praznuit Duminica Floriilor. Cu ramuri de salcie si flori, crestinii au participat la Liturghia Intrarii Domnului in Ierusalim. De astazi incepe Saptamana Patimilor, in care credinciosii vor rememora, in fiecare seara, la slujba Deniilor, istoria sfanta a Jertfei si Invierii Mantuitorului

"Creionul-minune" va scoate la iveala facturile falsificate

n curand, persoanele care iti ofera pe langa angrouri sau chiar la colt de strada facturi fiscale cate vrei pentru cateva sute de mii vor ramane fara obiectul "muncii". Incepand din acest an, firmele vor utiliza numai facturi fiscale care nu pot fi falsificate, eliminandu-se astfel o sursa a evaziunii fiscale practicata pe scara larga cu astfel de documente. "Vor fi hartii speciale, autocopiante, cu un inalt grad de securizare si care vor fi tiparite si distribuite numai de catre Imprimeria Nationala", ne-a declarat Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor. Noile facturi vor fi tiparite in trei exemplare: unul de culoare albastra si doua copii de culoare verde. Factura va avea o rubrica speciala cu stampila furnizorului (pentru a i se putea stabili exact provenienta), iar utilizatorii vor fi dotati cu creioane speciale cu care vor verifica autenticitatea documentului. "Daca factura este falsa, tragandu-se o liniuta cu creionul special va aparea o anumita culoare, daca este autentica, apare alta culoare. Din acel moment, nu vor mai putea circula decat facturi inseriate si sigure", a conchis seful Finantelor.

Saptamana Patimilor

Ramanem, dupa Florii, cu aceeasi uluiala: de ce poporul care L-a primit pe Hristos in cetatea Ierusalimului cu osanale si stalpari de finic, poporul care I s-a asternut la picioare in numai cateva zile s-a lepadat de El cu acelasi entuziasm? Intram in Saptamana Patimilor cu aceeasi nedumerire, pe care nici un tratat de psihologie a multimilor nu ne-o poate lamuri pana la capat. N-am aflat, la ora cand scriu, daca procesiunea ce pleca anual, in Duminica Floriilor, din Betfaghe, prin valea Cedronului si intra in Cetate pana langa esplanada templului, la biserica Sfanta Ana, s-a mai putut aduna. Cu un Bethleem in care Biserica Nasterii Domnului e teatru de razboi intr-un Ierusalim ce nu se mai vede de praful de pusca, e greu de crezut ca pelerinii - cati or mai fi fiind - au tihna ceremoniilor. Pana in Vinerea Mare vom calca si noi pe drumul Golgotei, ingerul ne va numara pas cu pas. Dar nu vom urca, ci ne vom cobori in noi insine, adanc inlauntru, acolo unde, ca o lumanare care mai palpaie inca, nadajduim sa-L aflam pe Dumnezeu. Ni se ofera acest timp al pocaintei, noua, care in vartejul unei vieti din ce in ce mai istovitoare, mai alienante, ne-am departat de sufletul nostru ca o corabie de mal. Ortodoxia in care ne-am nascut inseamna traire, dar tocmai aceasta traire ne-a devenit parca mai straina cu fiecare zi. Necazurile, in loc sa ne inmoaie inima, ne-au impietrit. Chiar cuvintele rugaciunii le rostim grabit, pierzandu-le noima, cand altadata in cuvintele rugaciunii ne intalneam, cunoscuti si necunoscuti, rugandu-ne unii pentru altii. De ce L-au trimis la moarte pe Iisus Hristos aceiasi care il intampinasera ca pe un rege, alergand la una dintre cele opt porti ale Ierusalimului, sa-L vada, sa-L atinga? Raspunsul e scris in cugetul fiecaruia. Credem si tagaduim patimas, iubim si tradam, e in noi un amestec de lumina stralucitoare si bezna adanca, de adevar si minciuna, de intelepciune si prostie, de smerenie si de trufie. Oricat ne-ar fi de neplacut, oricat ne-ar infricosa, intalnirea cu noi insine trebuie sa se intample in aceasta Saptamana Mare. Zilnic il rastignim pe Dumnezeu prin faptele noastre pacatoase, prin gandurile noastre impielitate. Oricare semen al nostru care pleaca de la noi fara un cuvant bun, fara un ajutor, fara o speranta, e un Dumnezeu tradat. Degeaba vorbim despre milostenie si dragoste, daca nu mai suntem vrednici sa le traim. In jurul nostru sunt ucisi prunci, aruncati la gunoi de chiar cele care s-au chinuit sa le dea viata, milioane de romani se zbat in mizerie, altii - tot mai multi - isi pun capat zilelor, drumul acestei tranzitii fara capat e presarat cu cruci. Ne-ar fi atat de usor, daca n-am fi surzi si orbi, sa alinam amarul acesta de suferinta, sa-l indulcim aducand in inimile tuturor dezmostenitilor soartei o samanta de speranta, aratandu-le macar ca ne pasa. Vom avea niste zile de Pasti cu o vreme schimbatoare, ca si sufletul nostru. Cand "toate sunt mai neputincioase decat umbra, toate mai inselatoare decat visurile", ramane credinta ca un liman, raman iubirea izbavitoare a aproapelui, puterea de a ne recunoaste greselile. Peste serile acestei saptamani va picura toaca Deniilor. Avem inca o data sansa sa ne adunam din risipire, sa patimim cu Hristos ca odata cu El sa inviem vietii celei noi spre care suntem chemati ca sa fim mantuiti.

Contribuabilii isi vor deduce cheltuieli din impozitul pe venitul global

Incepand de anul viitor, romanii isi vor putea reduce din impozitul pe venit datorat statului anumite cheltuieli pe care le fac pentru ei insisi sau pentru casa. Ministerul Finantelor se pregateste sa introduca din 2003 recunoasterea deducerilor de documente in impozitul pe venitul global. "De exemplu, am cheltuieli pentru casa, pentru zugraveli etc. Incepem cu aceasta idee de recunoastere de documente pentru diverse categorii de cheltuieli. Contribuabilul va veni cu chitanta pentru o anumita cheltuiala, iar Fiscul i-o va recunoaste si o va scadea din impozitul pe venit", a declarat pentru Adevarul ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu. Acesta a precizat ca nu s-au stabilit inca ce categorii de cheltuieli vor fi supuse acestui regim, pana la finalizarea analizei privind impactul asupra incasarii veniturilor la buget. "Este totusi un prim pas care va conduce la o mai mare disciplina, contribuabilul fiind interesat astfel sa ceara, sa pastreze si sa prezinte Fiscului chitantele cu cheltuielile facute", a precizat seful Finantelor. In ceea ce priveste situatia din acest an, Mihai Tanasescu a afirmat ca, pana sambata la pranz, aproximativ 70% dintre contribuabili si-au depus declaratiile de venit. "Se pare ca procentajul se va imbunatati mult pana la 30 aprilie, data-limita. Totusi, daca marti procentajul celor care au depus declaratiile de venit nu depaseste 85%-90%, avem in vedere prelungirea cu inca o luna a termenului de depunere", a conchis Tanasescu.

Populatia plateste 8.400 miliarde lei pentru neputinta statului de a strange impozitele

De ce trebuie sa plateasca toata populatia (prin majorarea accizelor hotarata de Guvern) pentru acoperirea unei gauri in buget de 8.400 miliarde lei, creata - conform spuselor premierului Adrian Nastase - de faptul ca "s-au platit salarii aiurea, s-a platit al 15-lea salariu" la regiile de stat care nu au catadicsit sa-si plateasca datoriile catre buget, in special cele aferente asigurarilor sociale? Raspunsul oferit de ministrul Finantelor la aceasta intrebare difera de versiunea premierului. "Nu exista in momentul acesta un gol, o "gaura" la bugetul general al statului. Suma de 8.400 de miliarde reprezinta un potential de nerealizare a veniturilor la nivelul programat in 2002, localizat in special la segmentul asigurarilor sociale", a declarat pentru Adevarul Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor. Asa cum reiese din raspunsul ministrului, nu este vorba de niste rau-platnici care anul trecut nu si-au achitat darile catre buget, ci de faptul ca statul se asteapta practic sa nu fie in stare sa incaseze in acest an contributii sociale insumand 8.400 de miliarde lei de la agentii economici! In consecinta, intreaga populatie nu va plati, asa cum a spus premierul, pentru directorii care au aruncat cu bani in stanga si dreapta, uitand de datoriile catre buget, ci pentru neputinta statului de a colecta in acest an sumele programate. "Pentru a putea plati pensiile, alocatiile pentru copii, ajutoarele sociale s.a.m.d., trebuie sa acumulam banii din alte surse, de unde putem incasa regulat si sigur. Colectarea accizelor este metoda cea mai rapida, simpla si sigura de atragere a unor venituri pentru acoperirea unor cheltuieli sociale", recunoaste Mihai Tanasescu. L-am intrebat pe domnul ministru de ce nu-i executa silit pe cei care nu-si achita obligatiile, in loc sa mareasca taxele pentru populatie. "Masura executarii silite a rau-platnicilor poate dura un an, iar omul are nevoie de pensie maine. De unde sa acopere statul suma necesara intr-un interval atat de scurt, fara a afecta deficitul bugetar?", a spus ministrul Finantelor. El a respins si ideea ca o crestere a cotei accizelor va conduce la o diminuare a veniturilor. "Nu cota majorata face sa nu fie incasata acciza. Din pacate, cei mai multi agenti economici, in loc sa verse la buget contravaloarea accizei incasate de la cetatean, o folosesc in alte scopuri. Dar prin masurile pe care le-am luat, de intarire a controlului, vom face ca toate accizele sa fie varsate la buget", a mai spus Mihai Tanasescu, adaugand ca in 2003 accizele nu vor mai fi majorate. De altfel, Guvernul a discutat intr-o prima lectura un proiect de act normativ privind regimul de supraveghere a accizelor, care va fi aprobat dupa ce ministerele implicate isi vor sustine punctele de vedere.

Doua milioane un pitbull bun

Cu toate masurile restrictive impuse in ultima saptamana de guvern, in Craiova cainii se vand la liber pe piata. Astfel, in piata "Chiriac" - singurul loc in care primaria craioveana a permis vanzarea animalelor si pasarilor -, cu doua milioane de lei iti poti cumpara catei din orice rasa catalogata ca fiind periculoasa. Crescatorii de acolo nu sunt de acord cu modul in care Executivul a pus aceasta problema, ei considerand normal ca legea sa fie nemiloasa in ce priveste stapanii cainilor care comit acte de violenta. "Ordonanta este eronata. In primul rand, ar trebui interzise cu desavarsire luptele de caini" - a spus Ionel Olaru, de 19 ani, din Craiova. El venise in piata cu o femela de pitbull si un pui de american staffordshire.

Bancii Turco-Romane i-a sunat ceasul

Inca un faliment se arata la orizontul sistemului bancar. Tinuta artificial in viata de autoritatile romane, Banca Turco-Romana a fost, in sfarsit, "deconectata de la aparate", dupa un an si jumatate de la declansarea scandalului in umbra caruia se ascund fraude de peste 120 milioane dolari. Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a hotarat vineri seara retragerea licentei bancii, dupa ce si ultimul termen convenit de premierul roman cu omologul sau turc pentru salvarea BTR a expirat, fara ca guvernul de la Ankara sa vina cu sumele promise. "Sunt doua motive care au stat la baza retragerii licentei: o sanctiune pentru ca a facut operatiuni fictive (fara acoperire) si pierderea credibilitatii actionariatului (Bayndir Holdings)", ne-au declarat surse bancare. Surprinzator, desi prin forul sau superior a luat decizia ridicarii licentei BTR (fapt ce va atrage dupa sine intrarea bancii in faliment), Banca Nationala a ales sa mai rosteasca o rugaciune la capul mortului, in asteptarea unei minuni. "Cazul BTR se mai discuta maine (n.r. - astazi)", ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, care nu a infirmat stirea enuntata mai sus dar a refuzat sa ofere mai multe detalii. Clementa dusa la extrem a Bancii Nationale are un suport politic, deoarece ne indoim ca cineva mai poate crede ca, in ceasul al 12-lea, guvernul turc va da vreun dolar (din miliardul de la FMI) pentru a salva o banca moarta. Credem sau nu, BNR raspunde acum unui targ politic: noi inchidem ochii iar oficialitatile turce ne dau declaratii de sustinere pentru intrarea in NATO. O "afacere" politico-economica des practicata in ultima perioada. Falimentul BTR va costa insa statul roman cel putin doua sute de miliarde de lei. Deoarece BTR datoreaza clientilor persoane fizice aproximativ 11 milioane de dolari (330 miliarde lei) si celor juridice tot atat, o parte din bani vor fi recuperati de la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. "Fondul nu va putea acoperi mai mult de 200 de miliarde de lei, restul se va recupera de la masa credala", ne-au precizat surse autorizate. Reamintim ca, in dosarul BTR nimeni nu a dat cu subsemnatul, nimeni nu a fost arestat si nimeni nu a fost tras la raspundere pentru sumele scurse ilegal din BTR in conturile unor banci din strainatate. Asa cum aratam intr-un articol anterior, fostul presedinte al Bayndir Holdings (actionarul majoritar al BTR), Kamuran Ciortuk, are puternice conexiuni in lumea politica de la Ankara, el fiind si consul onorific al Romaniei in Antalya. Oricat de pretios ar fi compromisul politic in cazul BTR, el are un pret foarte mare: complicitatea autoritatilor romane creeaza un precedent periculos, care poate fi folosit de alte banci (chiar cu capital turcesc).